A TREIA FORTA SI ROMANIA PROFUNDA

Un eveniment editorial in aria dreptei crestine l-a constituit luna trecuta aparitia “manifestului la doua miini” al d-lor Ovidiu Hurduzeu si Mircea Platon intitulat A treia forta: Romania profunda. Aceasta “carte cu potential exploziv” (cum o definea, pe blogul sau, jurnalistul Claudiu Tarziu), scoasa la Editura Logos din Bucuresti, a fost lansata duminica 23 noiembrie 2008 in cadrul Targului de Carte “Gaudeamus”, la Sala Cupola, cu prezenta ambilor autori si avindu-l ca invitat special pe harismaticul actor si marturisitor ortodox Dan Puric.

„Publicam aceste eseuri in speranta ca vor ajuta la coagularea unei «a treia forte». Intre capitalismul fostilor comunisti si marxismul de salon pe banii corporatiilor occidentale, intre cirdasia politico-economica pozind in piata libera si lichelismul ideologic-corporat pozind in non-conformism de stinga, intre vechiul si noul establishment, Romania profunda a disparut in exil interior sau propriu-zis. Propunem acest manifest la doua miini in nadejdea ca va ajuta la identificarea unei «a treia cai». Una de intors acasa“.

Un lucru este cert: autorii au de partea lor tot capitalul de asteptari inselate si de bune nadejdi ale romanilor de 20 de ani incoace. Si pe Dumnezeu (marele absent din doctrina si constiinta celorlate “doua cai”: social-democratia, de sorginte comunista, si neoliberalismul, de sorginte masonica – ambele impotmolite in cel mai dezgustator politicianism).

Reproducem mai jos extrase lamuritoare din doua analize remarcabile ale cartii, semnate de d-nii Gheorghe Fedorovici (postfatatorul cartii) si Silviu Man.  (R. C.)

„Analiza ideologiilor contemporane, a obiectivelor reale pe care le urmaresc si a modului in care ne putem elibera de aceste ideologii a fost dusa pina la capat cu gratie, claritate si foarte mult curaj de d-nii Ovidiu Hurduzeu si Mircea Platon in A treia forta: Romania profunda, volum pe care-l putem considera fara rezerve manifestul conservatorismului personalist. Desi la prima vedere un volum teoretic, eseurile pe care le aduna trebuie vazute mai degraba ca o marturisire decit ca o constructie teoretica, ca o atitudine mai mult decit ca o insiruire de argumente. [...] 

Nu vreau sa spun ca in Romania de astazi ar lipsi marturisitorii; daca ar fi asa, nu ar mai exista nici o Romanie, nici macar Romania lor, a celor care detin monopolul politic, economic si cultural. Numai ca, prin pozitia pe care o ocupa in cultura, prin formatia lor intelectuala, marturia celor doi nu afirma doar adevarul, ci ne arata si cine sint cei care-l ascund, si de ce. [...]

Autorii manifestului A treia forta subliniaza esenta distructiva a oricarei ideologii: aceea de a-l construi pe om, dinafara lui, plecind de la o anumita idee despre om. Or, daca omul poate fi aparat, ne spun M. Platon si O. Hurduzeu, aceasta nu se va putea realiza printr-o alta ideologie, adica printr-o alta idee despre om, ci numai plecind de la omul real, de la omul ireductibil si ne-asemanator: omul concret al carui temei concret este dat de Persoana Fiului intrupat, rastignit si inviat”. (Gheorghe Fedorovici, „Romania in tranzitie: de la Orwell la Huxley”)

“In rastimpuri, in orice cultura apar carti care dinamiteaza ideile considerate pana atunci a fi de neconstestat. Carti inclasificabile, care deschid drumuri, redefinesc perspective si creeaza un climat nou. Nu cred ca gresesc cand afirm ca A treia forta: Romania profunda, cartea scrisa «la doua maini» de Ovidiu Hurduzeu si Mircea Platon, va masura cu precizie cat de permeabili am ramas la idei cu adevarat noi, cat de ancorati suntem in realitatea zilelor noastre si, mai cu seama, adevaratul nostru apetit pentru libertate – acea libertate nemediata de nici o instanta politica sau slogan publicitar.

A treia forta : Romania profunda nu este bricolaj conceptual manufacturat de doi universitari. Autoritatea lui Hurduzeu si Platon nu provine din niscaiva fraze lungi si amenintatoare, delicat-ininteligibile, nici din docte si tepoase note de subsol, ci din faptul ca ei stiu sa ti se adreseze direct, franc, iar nu cu identitatea tupilata dupa tufisul unor concepte costelive si arabescuri «telectualiste». In cartea lor – scrisoare-manifest, iar nu poligon pentru patinaj teoretic – se vorbeste, in cel mai viu si mai asumat mod cu putinta, despre stirbirea fundamentelor lumii, despre lipsirea progresiva a omului de omenie, despre cresterea deficitului de Romania in Romania si alte probleme ce nu pot fi acoperite prin innodarea de silogisme, ci doar prin marturisire. Iar Hurduzeu si Platon marturisesc, vorba lui I. D. Sirbu, «despre tot ce nu ti se poate lua la perchezitie». [...]

Forta a treia este cea mai coerenta pledoarie pentru normalitate intr-o vreme in care acest termen este pus sub semnul intrebarii cu inversunare iresponsabila. Romania normala aparata de Hurduzeu si Platon nu este nici Romanie pasunista adormita suav pe «Mugur de fluier», nici teocratie musculoasa, ci o Romanie ordonata, in care economia nu este parghie de control a ingineriei sociale, cultura nu este terenul de joaca al celor mai mici dintre demagogi, rebranduiti ca «manageri», Biserica nu practica autismul institutional, politica nu e circ, iar justitia nu-i contorsionista angajata la negru in circul politic. O Romanie alcatuita din oameni, nu din functii...” (Siviu Man, “Recenzie la A treia forta. Romania profunda”)

Ovidiu Hurduzeu s-a nascut la Bucuresti, pe 12 iunie 1957. A absolvit Facultatea de Limbi si Literaturi Straine (specialitatea engleza-franceza) a Univ. din Bucuresti. In 1988 a parasit Romania, iar actualmente traieste in SUA. A mai publicat urmatoarele volume: Culori vii, forme frumoase... (1988), La Roma, totul e OK (1993), Sclavii fericiti. Lumea vazuta din Silicon Valley (2005), Unabomber, profetul ucigas (2007).

Mircea Platon s-a nascut la Iasi, pe 23 iunie 1974. A absolvit Facultatea de Drept a Univ. din Iasi, iar in prezent e doctorand in istorie la Ohio State University at Columbus. A mai publicat urmatoarele volume: Adversus haereticos (1997), Jocuri sub ulm (1999), Paseism polemic sau incercare de nationalism critic (1996), Literatura cu blazon (2000), Ortodoxia pe litere. Indreptar de fundamentalism literar (2006), Cine ne scrie istoria? (2007).