BASARABIA
Moldova, cea mai saraca tara europeana – si cu o economie inca dependenta de Moscova – este prinsa intre UE si Rusia. In timp ce conducerea de la Chisinau are ochii atintiti spre Kremlin, cetatenii moldoveni au luat cu asalt Ambasada Romaniei in speranta obtinerii cetateniei romane. Cetatenie ce le asigura circulatia libera in Europa, dar este si un loz castigator in lupta cu saracia...
Intre doua calendare… Potrivit calendarul iulian, pe 13 ianuarie cetatenii din Basarabia, actualmente Republica Moldova, au serbat intrarea in Anul Nou. De Revelion cei patru milioane de cetateni ai Republicii Moldova si-au facut urari si si-au pus sperantele ca noul an le va aduce mai multe realizari. O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Republica Moldova, micul stat dintre Prut si Nistru este prins ca intr-o menghina intre doua mari blocuri economico-politice: Rusia si UE. Ca Moldova priveste cu jind spre Europa este clar, Ambasada Romaniei fiind luata cu asalt de mii de moldoveni care doresc sa capete cetatenia romana in primul rand pentru a avea acces fara viza in tarile batranului continent. Dupa ce in noaptea dintre ani au ciocnit cupe cu sampanie in fata Ambasadei Romaniei din Chisinau, salutand arborarea drapelului UE alaturi de cel al Romaniei, chiar a doua zi sute de romani basarabeni care nu au reusit sa-si redobandeasca cetatenia romana cantau in fata Consulatului nostru din Chisinau: Dati-le voie tinerilor basarabeni peste Prut! / Sunt asteptati de fetele din Romania. / Destul ne-a furat noua sarma ghimpata doritul sarut, / Destul ne-au tinut cei straini cununia!...
Voronin s-a inselat cu 23 de ani. Sociologul Dan Dungaciu, fost secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe, crede ca “anul 2007 este, pentru Romania, primul an in UE. Pentru Moldova este anul in care va trebui sa negocieze un nou document cu Bruxelles-ul, inlocuind Acordul de Parteneriat si Cooperare, semnat in 1994, dar si Planul de Actiuni UE – Moldova, care expira in 2007. Ultimul, nici macar un Acord de pre-aderare... Aceasta este distanta in «ani-europeni» care separa «cele doua state romanesti» – cum le defineste, apasat, Strategia de Securitate Nationala a Romaniei. Distanta e mare. Prea mare, dupa unii de pe la Bruxelles, pentru a mai fi remontata de Moldova singura intr-un viitor previzibil. Ceea ce, obstinat, Vladimir Voronin, presedintele Republicii Moldova, nu vrea sa accepte si, in teorie, sustine ca republica va parcurge acest drum fara ajutor, fara «frati sau surori mai mari», fara «avocati» sau «relatii privilegiate». (In paranteza fie spus: de calitatile de Mafalda – pe directia Vest, cel putin – ale presedintelui avem motive serioase sa ne indoim. In anul 2000, cam pe vremea cand se negocia primul – si ultimul – Tratat de baza moldo-roman, scris intr-o «limba comuna», liderul comunistilor prognoza, sarcastic: «Daca Romania reuseste sa parcurga in 30 de ani drumul spre UE va fi foarte bine». S-a inselat cu 23 de ani...)”.
2007 – an electoral in Moldova. Unde este acum Moldova? Macinata de un an greu, care a inceput cu criza gazelor si embargoul Rusiei la vinuri, fructe sau legume, Moldova ramane cea mai saraca tara europeana, cu o economie inca dependenta de cea a Federatiei Ruse si o politica externa controlata, de fapt, de Tiraspol. Raportul de evaluare al UE pe Planul de Actiuni este dezastruos: Moldova, tara cu aceeasi guvernare din 2001, performeaza mai prost chiar decat Ucraina, stat macinat de crize politice endemice.Ajunsa aproape in pragul colapsului, republica este ajutata pe ultima suta de metri de catre comunitatea donatorilor, care promite circa 1 miliard si 200 milioane lei moldovenesti ajutor financiar. Dar ajutorul se poate termina prost: daca sumele vor fi transformate in „bani electorali” (2007 este anul alegerilor locale) si trimisi in pensii, salarii etc., sau canalizati spre oamenii de afaceri agreati de putere. De exemplu, in familia Voronin traieste si cel mai mare comunist al tarii, anume Vladimir, dar si cel mai mare capitalist al republicii, anume fiul acestuia, Oleg... Daca lipsa capacitatilor logistice sau ale specialistilor vor bloca absorbtia eficace – Moldova va cadea si la acest test.
Fostul ministru Dungaciu susutine insa ca „treptat, un lucru incepe sa fie sesizat si la Bruxelles, iar influenta deputata Marianne Mikko a sugerat, recent, asta: relatia cu Romania nu poate fi ocultata in drumul spre Europa, caci singurele succese pe directia europeana ale Moldovei vin pe directia Bucurestiului. Chiar daca recenta criza a vizelor de la Chisinau (pusa, deloc subtil, doar pe seama Romaniei – faimoasa inscriptie «Rusine, Base» mazgalita strategic pe zidul Consulatului Roman si refuzul obstinat pentru deschiderea consulatelor de la Balti sau Cahul) sugereaza un inghet consistent al relatiilor dintre cele doua state. Caci inghetul actual ne duce cu gandul la anul 2005. Atunci, pe gheata politica depusa intre cele doua capitale, a pasit curajos presedintele Traian Basescu, in prima sa vizita ca sef de stat. In ciuda pumnilor stransi, testul de maturitate europeana al vecinului candidat pare sa ramana acelasi: prima vizita a sefului statului roman dupa integrare sa fie tot la Chisinau!”.
Pentru a aseza pe baze stiintifice monstruozitatea stalinista cu privire la existenta unui „popor moldovean”, diferit de cel roman, autoritatile de la Chisinau au promis ca vor acorda „o atentie sporita renasterii culturale si spirituale a poporului moldovean, prin derularea unor actiuni concrete de dezvoltare a invatamantului, stiintei, culturii si promovarea limbii si valorilor istorice moldovenesti”. Si… s-au tinut de cuvant, ridicand la rang de lege ineptia politica, juridica si stiintifica intitulata „Conceptia politicii nationale de stat”!
Dupa ce doua mii de ani s-a vorbit de spatiul carpato-danubiano-pontic, comunistii de la Chisinau au descoperit „latura etnodemografica stabila in spatiul pruto-nistrean”. Grav este insa faptul ca are loc o bataie de joc fata de cei care s-au jertfit pentru acest pamant, fiind speculat numele voievozilor nostri care au aparat intotdeauna vatra de invaziile straine, iar acum ultima invazie barbara din 1940 este justificata si sarbatorita camuflat. In timp ce rusii din Moldova au ramas rusi, ucrainienii – ucrainieni, bulgarii – bulgari, pentru romanii din Republica Moldova trebuie gasita o alta identitate!
Dincolo de Prut e nevoie de noi. In Republica Moldova, „limba moldoveneasca” (curios de asemanatoare cu alt grai de la vest de Prut) este limba nationala, dar Statul Moldovean recunoaste si protejeaza dreptul de a pastra, dezvolta si folosi limba rusa si celelalte limbi utilizate pe teritoriul tarii. In realitate, in Republica Moldova exista parghii economice care, daca sunt trase, atunci „libera exprimare” ramane doar o expresie. De fapt, in Republica Moldova jurnalistii care indraznesc sa uzeze de dreptul la libera exprimare consfintit de legea fundamentala a statului devin incomozi pentru autoritati si sunt indepartati prin mijloace „democratice”, asa cum probabil se va intampla cu jurnalistii de la posturile Antena „C” si Euro „TV”, ca urmare a „privatizarii” acestora. Aceasta practica a devenit o constanta in ultimii ani, precedentul care a consfiintit-o derulandu-se in vara lui 2004, cand, sub pretextul transformarii Companiei Teleradio Moldova in companie publica, au fost disponibilizati in jur de 100 de jurnalisti si regizori al caror scop nu era tocmai pe placul autoritatilor: apararea identitatii etnice, lingvistice, religioase si culturale a romanilor. Si acesta e un drept prevazut tot de Constitutie. In realitate... dincolo de Prut este nevoie de noi!
Un Liban al Europei. Mircea Popa, secretar general al Fundatiei Romania-Rusia, crede ca “Republica Moldova a fost cea mai sovietizata componenta a fostei URSS. (…) Dar nu rusificarea a fost dominanta, ci sovietizarea, si ma refer la evolutiile de dupa cel de-al doilea razboi mondial. As spune chiar ca Rusia, ca imperiu, nu este foarte interesata de Basarabia. Ba mai mult, afirm, sprijinandu-ma pe declaratia lui Belkovski, ca poate face un troc, cu Transnistria, acceptand ca Basarabia nu apartine spatiului slav. Astfel, integrarea Republicii Moldova in Europa cred ca este un proces natural. Si se va intampla chiar daca fosta formula «Basarabia fara basarabeni» este actuala, desi cu alte conotatii.
Frontiera de est a Europei politice, adica Uniunea Europeana de azi, este spatiul slav de rasarit. Ea nu se poate expanda fara riscul de a-si pierde identitatea. Ultima, Basarabia, va fi integrata, ca exceptie, prin faptul ca dominanta ei profounda este romaneasca. Satul basarabean spune asta. Sovieticii de la Chisinau permit aceasta extensie naturala? Aceasta este intrebarea. Probabil ca nu. Inca.
Ce aduce Basarabia in Europa? Ar putea fi un Liban al Estului. Amestec de rafinament slav si pragmatism taranesc. Gospodarii basarabeni deportati, surghiuniti, sunt o garantie. Prin spiritul lor”.
Probleme ale Moldovei la CEDO. In luna mai 1996, Mitropolitul Petru a actionat in judecata Guvernul Republicii Moldova, in vederea obtinerii recunoasterii oficiale a Mitropoliei Basarabiei. Dupa un lung sir de procese, in luna decembrie 1997, Curtea Suprema de Justitie a Republicii Moldova a respins cererea Mitropolitului Petru sub motivul „caracterului neintemeiat al plangerii”. Urmare a acestui fapt, in cursul lunii iulie 1998, Mitropolitul Petru impreuna cu Vlad Cubreacov (jurist, presedinte al Fundatiei „Rasaritul Romanesc”) au intentat proces Guvernului moldovean la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. In decembrie 2001, CEDO a dat castig de cauza Mitropoliei Basarabiei, aceasta fiind recunoscuta oficial la data de 30.07.2002.
Desi Mitropolia Basarabiei a fost inregistrata legal la Ministerul Cultelor din Chisinau, urmare a hotararii CEDO din decembrie 2001 si Ordonantei nr. 1650 din 30 iulie 2002, obtinand personalitate juridica, fapt ce ii conferea dreptul de a-si revendica proprietatile confiscate in mod abuziv de Patriarhia Rusa in cardasie cu autoritatile tariste si sovietice, regimul comunist de la Chisinau refuza cu obstinatie sa restituie bunurile imobiliare si funciare ce au apartinut Mitropoliei Basarabiei.
In timpul ultimului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, desfasurat la Moscova (03-04.10.2004) sub conducerea Patriarhului Alexei al II-lea, a fost reiterata hotararea fundamentalismului ortodox rusesc de a-si extinde influenta in spatiul ortodox romanesc de dincolo de Prut. La lucrari a participat si Mitropolitul Vladimir al Moldovei, membru cu drepturi depline in Sinodul Bisericii Ruse, acesta aproband toate deciziile luate, devenite obligatorii si executorii pentru Mitropolia Moldovei, ca parte integranta a acesteia. In fapt, s-a decis lichidarea autoritatii Mitropoliei Basarabiei in Republica Moldova, prin „atragerea” preotilor acesteia (ce urmeaza sa fie „intimidati” sau „cumparati”), discreditarea personalitatii Mitropolitului Petru etc.
In cadrul memoriului inmanat de Petru de Balti delegatiei Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei la 27.07.2006, acesta a semnalat ca procesul de inregistrare a partilor componente ale Mitropoliei Basarabiei e anevoios, din cauza legislatiei deficitare, a atitudinii ostile a autoritatilor centrale si locale, precum si a faptului ca nu sunt executate hotararile judecatoresti definitive privind inregistrarea parohiilor Mitropoliei pe care o conduce.
Documentar realizat de Florian BICHIR,
cu ajutorul lui Vitalie ARCADIE (Chisinau)