CRIZA APRINDE REVOLUTIA IN PRESA

Cel putin pentru presa, criza economica are valoare de revolutie. Si la revolutie, ca la revolutie: victime omenesti, pagube materiale, rasturnarea valorilor, schimbarea institutiilor... Partea neagra e data de suferinta, partea roz apartine, eventual, viitorului.

Una peste alta, orice revolutie aduce, pe langa durere si abuz, si multa speranta.

Criza economica a grabit lucrurile, in cazul presei, intr-o directie spre care oricum mergeam.

Presa e lovita greu de criza. Pe de o parte, pentru ca majoritatea covirsitoare a publicatiilor se bazau pe publicitate, or industria de publicitate a cunoscut un recul groaznic. Pe de alta parte, difuzorii, rau-platnici dintotdeauna, au provocat un blocaj financiar, caci incaseaza, dar, din pricini numai de ei stiute, nu intorc banii la furnizorii editori.

Rodipet a capotat si a lasat buzunarele tuturor mai goale. Daca va putea fi readusa pe linia de plutire, ne va costa pe toti o gramada de banet, in timp de Awdi, arabul caruia guvernul Nastase i-a facut cadou Rodipet-ul (initial, retea a statului), huzureste prin America .

Nici Hiparion nu se simte prea bine, desi a ramas principalul angrosist de presa, si plateste cu tiriita, numai dupa crizele de nervi, alternate de rugamintile plingacioase si actiunile in instanta ale furnizorilor. Ceilalti difuzori conteaza mai putin.

Nu intru in detalii, dar fapt este ca publicatii care, pina mai ieri, erau pe cai mari azi sint cu un picior in groapa. Drept pentru care patronatele au trecut la reduceri drastice: de salarii, de personal, de costuri curente.

De vreun an incoace, toate marile trusturi au facut concedieri masive. Asta a fost etapa cea mai dureroasa. Mai ales ca operatiunea nu a avut la baza, in prea multe cazuri, criterii de competenta.

A doua masura, in legatura directa cu prima: au fost blocate angajarile. Dupa stiinta mea, doar Adevarul, Romania libera si Evenimentul zilei au mai facut angajari in ultimele luni. Insa acum nici aceste ziare nu mai angajeaza. Asa se face ca multi ziaristi buni au ramas fara slujba – chiar daca ziarele continua sa musteasca de incompetenti, la toate nivelurile.

A treia etapa a fost inchiderea unor publicatii. Alti someri si alti cititori vaduviti de produse care le placeau.

Toate acestea au fortat breasla la reorientare. Multi jurnalisti cunoscuti au trecut exclusiv (sau preponderent, ca unii mai au colaborari sporadice cu publicatii pe print) pe internet: Cristian Grosu, Tiberiu Lovin, Dan Tapalaga, Mirela Corlatan, Dan Badea, Cristi Sutu, Florin Budescu, Mihnea Maruta, Petrisor Obae, Iulian Comanescu, Nicoleta Savin, Bogdan Comaroni, Rasvan Moldoveanu, Adrian Patrusca, Pavel Lucescu... 

Sorin Ovidiu Vintu a simtit dincotro bate vintu si a anuntat ca de-acum investeste numai in on-line, printurile urmind sa se descurce cum or putea. Asa ca, dupa alegeri, se asteapta inchiderea ziarelor Gardianul si Ziua (care ii apartin lui SOV prin interpusi) si mutarea pe on-line a Cotidianului.

Deunazi, trustul lui SOV a anuntat ca renunta la editarea revistelor Tabu, Bucataria pentru toti, Aventuri la pescuit, Superbebe si 24Fun, iar acestea vor fi preluate de managerii lor. Dupa informatiile mele, Bucataria pentru toti si 24Fun sint singurele inca profitabile.

In paralel, trustul Realitatea-Catavencu a dezvoltat mult compania F5X-media, care se ocupa numai de mediul virtual. Mai mult, a recuperat o serie din fostii comentatori ai Cotidianului, care n-au putut lucra cu Nistorescu, pentru care a facut o platforma de bloguri. Si nu doar ca sa le dea un loc unde sa scrie, ci pentru ca a inteles ca importanta mediului virtual e in crestere.

Dan Voiculescu a declarat si el, intr-un interviu publicat azi de Tiberiu Lovin, ca este interesat de presa pe internet.

Evenimentul zilei a alcatuit o redactie paralela, care lucreaza doar pentru editia on-line a ziarului.

De asemenea, au fost deschise intreprinderi independente de jurnalism on-line. Si au toate sansele de reusita, Hotnews fiind un exemplu pentru asta (dintr-un site de revista presei a devenit principala agentie de stiri on-line, in doar citiva ani – si nu discut aici despre cum isi face treaba, ci doar ca a avut succes).

Pe deasupra, incepe sa se simta si in Romania ca, daca nu esti pe net, nu existi. Nevoia de a obtine rapid informatia, viteza de difuzare a stirilor pe internet, comoditatea cu care ne-au invatat deja motoarele de cautare, toate ne obliga sa avem si o fata virtuala pentru brand-ul personal, pentru ong-ul sau firma la care lucram, pentru proiectele majore in care sintem implicati, pentru hobby-urile noastre... De aceea, s-au inmultit, printre altele, blogurile de calitate tinute de scriitori, jurnalisti de top sau specialisti in diverse (de la economie si arhitectura pana la sticlarit si arta plastica).

O serie de bloggeri cistiga deja bani din publicitatea on-line, pentru ca au trafic mare. Publicitatea on-line este si ea in crestere fata de cea pe print. Deocamdata, aceasta schimbare se simte mai mult in Vest. In Romania sint inca diverse hibe care ne intirzie si aici, ca in toate domeniile. Dar se va intimpla si la noi.

Pentru ca se inregistreaza o reorientare a investitiilor spre internet si pentru ca tot mai multi jurnalisti valorosi maresc credibilitatea informatiilor vehiculate in spatiul virtual, e firesc sa fie redirectionata si publicitatea.

Din pacate, libertatea este gresit inteleasa si de majoritatea internautilor, care sufoca forumurile publicatiilor cu vulgaritati si ticalosii si care fac sa infloreasca pe bloguri calomnia, insulta si manipularea grosolana. Asa incit era firesc sa apara initiative de reglementare a internetului.

Personal, ma tem ca incercarea de a pune reguli din afara, adica prin instrumente politice, aici, ca si in presa, poate duce foarte usor la cenzura. Asa ca ar fi bine daca am reusi sa ne autoreglementam. N-am prea facut-o in presa clasica, sa-i zic asa, incit ma indoiesc ca o vom face in cea on-line.

Tendinta de a da hirtia pe net nu ma sperie. Nu cred ca presa pe print va disparea. Chiar daca vom ajunge sa avem cu totii acces la stiri in timp real pe telefonul mobil, vor exista suficient de multi oameni care vor prefera sa citeasca un ziar sau o revista pe hirtie. Unii vor face din asta un tabiet, altii – un semn de distinctie. Si sper ca asta va duce la o rafinare a presei pe print, la o innobilare a ei. Mondenitatile si noutatile politice pot fi aflate la radio, la televizor sau pe netul accesat de pe mobil, dar analizele de calitate, reportajele profunde, interviurile substantiale, anchetele de amploare, nu. Pentru acestea din urma va fi in continuare nevoie de un suport de hirtie. Cum va fi nevoie si pentru carti. Nimeni nu va sta sa citeasca un roman de dragoste sau o culegere de eseuri politice pe internet. Si nici placerea de a citi o carte ca un obiect frumos nu va putea fi inlocuita cu lectura lor pe foi scoase la imprimanta. Cititorii adevarati vor pastra ritualul de a tine in miini o carte cu coperte frumoase, de a rasfoi usor un ziar cu o cafea in fata... Ba s-ar putea ca pentru multi presa pe hirtie sa fie un semn de rezistenta in fata consumerismului, a fast-life-ului, si de noblete spirituala. Asa ca n-are decit sa puna Google toata literatura lumii pe internet si sa devina doar on-line 90 la suta din ziare.

Nici o revolutie nu a nimicit conservatorii.

Claudiu TARZIU