GABRIEL CONSTANTINESCU 88

In d-l Gabriel Constantinescu mie imi place sa vad, inainte de toate, o icoana vie a datoriei implinite: fata de Dumnezeu, fata de neam, fata de generatia sa mucenicita, fata de propria constiinta morala si intelectuala. Nu exista mai inalt eroism si mai autentica noblete decit sa traiesti pentru a-ti implini datoriile in mijlocul unei lumi care aproape ca nu mai stie altceva decit sa-si cerseasca drepturile (mai mult sau mai putin iluzorii).

Pentru d-l Gabriel Constantinescu Dreapta nu este o simpla optiune politica, ci in primul rind o buna asezare in existenta. O dreapta romaneasca autentica si cu adevarat primenitoare nu va capata contur si consistenta decit atunci cind, urmind modelul uman intruchipat de un Gabriel Constantinescu si de cei din aceeasi plamada, va sti sa se ridice jertfelnic de la ideologie la asumare existentiala.

A fost o sansa pentru noi toti, cei grupati de-a lungul anilor in jurul Punctelor cardinale, sa ucenicim prieteneste pe linga un astfel de maestru discret si ireprosabil. Si daca am reusit sa ajungem cu Punctele cardinale in pragul anului 20, aceasta se datoreaza in cea mai mare masura incapatinatei sale vrednicii, care a iradiat cumva si asupra celor apropiati, temeluind o adevarata familie de suflet si de credinta.

Pe 5 noiembrie 2009 d-l Gabriel Constantinescu a implinit 88 de ani. Pentru ca i-a placut mereu sa se ascunda ca persoana indaratul misiunii sale, chiar cititorii constanti ai Punctelor cardinale si ai cartilor pe care le-a publicat, amagindu-se ca il cunosc, stiu despre el mai putine decit s-ar cuveni. De aceea poate ca nu-i de prisos un scurt memento biografic in acest cadru aniversar.   

Nascut in 1921, fiu al scriitorului sibian Paul Constant (1895-1981), Gabriel Constantinescu a fost ofiter in vechea armata regala a Romaniei si a trecut prin toate „vamile” odioasei istorii a secolului XX: frontul de Rasarit, prizonieratul la rusi (Oranki, Manastirca, Krasnigorsk, Gorki, Mariteiska, Marsansk), temnitele comuniste din Romania (Securitatea Sibiu, Ministerul de Interne, Jilava, Aiud, Canal-Peninsula, Baia Sprie, Valea Nistrului, Lugoj, Gherla) si domiciliul obligatoriu in Baragan (Satu Nou-Viisoara), marginalizarea socio-profesionala si permanentele hartuieli ale Securitatii de pina in 1989. Casatorit tot cu o fosta detinuta politic, Maria Blaj, este tatal a doua fete, Ligia-Mihaela si Eugenia-Tatiana, iar dupa 1989 si bunicul a doua nepoate, Maria-Andreea si Cristina-Maria. In pofida grelelor incercari, a reusit, dupa ce facuse studii de Filosofie in scurtul ragaz de libertate, sa obtina la o virsta inaintata licenta in Cibernetica. In ianuarie 1990 a intemeiat la Sibiu revista Puncte cardinale, al carei director este si astazi, si care a aparut fara intrerupere timp de 19 ani. A debutat editorial cu volumul Filosofia araba a istoriei. Ibn Haldun (Ed. Anastasia, Bucuresti, 1996), teza de doctorat in Filosofie. A publicat, intre altele, volumele Evreii in Romania ((secolele XVI-XX) (Ed. FRONDE, Alba-Iulia – Paris, 2000), Gilceava anticomunistului cu lumea. Cronica unui deceniu de tranzitie (Ed. Christiana, Bucuresti, 2002) si Sah la rege. Declinul monarhiei romane in secolul XX (Ed. Christiana, Bucuresti, 2007), dar alte citeva volume isi asteapta, aproape definitivate, editorul.

„Hrisovului de suflet” de pe pagina alaturata, alcatuit de un grup de seniori ai luptei anticomuniste si ai idealurilor national-crestine, ne raliem si noi, ce mai tineri si mai putin incercati, cu toata admiratia si recunostinta, fagaduind sa construim mai departe pe temelia pe care „Patriarhul Punctelor cardinale” a asezat-o unei posibile drepte crestine romanesti demne de jertfele trecutului si de un alt viitor european decit cel mosit astazi de o stinga patibulara, careia am fost si ii raminem cei mai ireductibili adversari.

Razvan CODRESCU