RAZBOIUL P.D.-P.N.L. S-A MUTAT PE FRONTUL M.A.N. !

Armata romana se afla intr-o criza fara precedent de la infiintarea ei (in 1860) si pana in prezent. Suspendarea ministrului Apararii, liberalul Teodor Atanasiu, si trecerea in rezerva a generalului Eugen Badalan, seful Statului Major General, a produs o stare de confuzie in randul cadrelor militare, dar si in randul opiniei publice, Armata figurand in topul increderii pe locul doi, dupa Biserica.

Unde-s doua capete, vai de picioare!

 

Ministrul Teodor Atanasiu a fost suspendat din functie de presedintele Traian Basescu. Decizia presedintelui venea in urma recomandarii comisiei prezidentiale care se ocupa de activitatea ministrilor in timpul mandatului, iar Atanasiu este acuzat de abuz in serviciu. Cu Sabia lui Damocles deasupra capului, ministrul Atanasiu si prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu cerusera cu trei zile inainte presedintelui Basescu ca generalul Badalan „sa se puna la dispozitie” (adica sa paraseasca functia de sef al Statului Major General) dupa ce DNA a anuntat ca a inceput urmarirea penala a acestuia sub acuzatii de coruptie. Prin acest gest liberalii au incercat sa forteze mana presedintelui sau sa temporizeze suspendarea din functie a lui Atanasiu, generalul Badalan fiind cunoscut in mediile militare, dar si in cele civile, drept un om al Palatului Cotroceni. Lovitura nu a reusit, iar in urma unei conferinte de presa generalul Badalan a cerut sa fie trecut in rezerva. Traian Basescu l-a suspendat pe ministrul Atanasiu, iar generalul Badalan a fost trecut la cerere in rezerva, locul sau fiind luat de viceamiralul Gheorghe Marin. Dar acesta este doar inceputul razboiului care se poarta pe frontul MApN dintre PD si PNL. MApN se vede clar ca fiind o institutie bicefala, iar scandalul dintre cele doua capete poate duce la autodistrugere.

Atanasiu: „Sunt o victima”

Imediat dupa suspendare, ministrul liberal Teodor Atanasiu a anuntat ca „mi-a fost «fabricat» un dosar politic, sunt o tinta politica si victima unui abuz, pentru simplul motiv ca nu m-am facut pres in fata presedintelui si am propus retragerea trupelor romanesti din Irak”. Ministrul suspendat al Apararii a mai spus ca i-a deranjat pe cei care erau obisnuiti sa incheie contracte de miliarde de lei cu o singura sursa, sau prin incredintare directa, modalitati frecvent utilizate pana la venirea sa in fruntea ministerului. „Am deranjat un grup de generali si ofiteri superiori din cadrul Armatei, care, potrivit procurorilor si controalelor de audit, au confundat bugetul institutiei cu propriul buzunar”.

Teodor Atanasiu nu l-a uitat nici pe „prietenul sau”, generalul Badalan: „Eu il informasem pe presedintele Basescu de un an de zile ca nu pot sa lucrez cu seful Statului Major General, ca nu pot sa exercit controlul civil asupra Armatei, si am cerut sprijinul in acest sens. Dansul nu a spus niciodata nu, dar a avut grija sa amane acest termen. Cu trei luni inainte l-am anuntat si despre faptul ca DNA a inceput anchete care il vizeaza inclusiv pe seful SMG in unele dosare de coruptie. Nici atunci nu am primit decat un raspuns foarte clar de la presedinte: «Cand DNA o sa inceapa urmarirea penala, atunci o sa discutam despre demiterea domnului Badalan, pana atunci nu avem ce discuta»”.

Atanasiu a mai anuntat ca va ataca in contencios administrativ decretul prin care presedintele Traian Basescu l-a suspendat din functie si ca va demisiona daca cercetarea penala dureaza mai mult de 45 de zile, cat este interimatul la conducerea MApN.

“Atanasiu credea ca ministerul e un SRL”

 

In replica, generalul Eugen Badalan ne-a declarat ca Teodor Atanasiu a facut in cazul sau o confuzie grava intre o cercetare administrativa si una penala. „DNA, a primit o anonima si cateva articole de presa, iar ministrul Apararii avea datoria de a intenta generalului din subordine o cercetare adminsitrativa. Retragerea mea a fost declansata de acel dosar, care este o facatura a unui grup de indivizi care s-au pus la dispozitia lui Atanasiu si care au facut o cercetare total abuziva. Mai mult decat atat, acest Atanasiu, cand i-am semnalat ca cercetarea administrativa se desfasoara abuziv, el scrie pe raport: «Nu-i cercetare administrativa, ci penala». Deci Atanasiu hotarase ca se face cercetare penala de catre o structura a Ministerului, desi acesta nu este abilitat sa faca acest lucru!”.

Fostul sef al SMG ne-a declarat ca i-a fost enorm de greu sa lucreze cu Atanasiu, fiind nevoit sa scrie pe zeci de rezolutii ale ministrului: „Rog pastrati legalitatea”. Generalul Badalan este convins ca Atanasiu are doua mari hibe: „uraste armata si nu poate depasi in plan mental gandirea specifica unui conducator de SRL”.

S-a incercat subordonarea MApN

Eugen Badalan ne-a mai precizat ca Atanasiu “nu a avut capacitatea de a intelege ce este aceea armata. Si nici acum nu stie. A jignit in permanenta corpul generalilor armatei nationale, i-a ostilizat in permanenta. Pana in ultima clipa am crezut ca aceste lucruri se pot solutiona fara ca ele sa devina publice si fara ca ele sa aduca un deficit de imagine MApN-ului”. In plus, fostul sef al SMG l-a acuzat pe Atanasiu ca, pe langa faptul ca si-a adus in minister neamurile, amantele, „bijboacele”, a incercat sa subordoneze politic si Directia de Informatii a Armatei. „A incercat sa numesca un om de-al lui, incadrat politic la Directia de Siguranta Militara, iar ulterior director general adjunct la Directia Genarala de Informatii a Armatei (DGIA). M-am opus din rasputeri, dar a reusit sa faca postul civil si l-a numit pana la urma”. Badalan nu a ezitat sa-l acuze pe Atanasiu ca a incercat folosirea serviciului de informatii in scop politic, iar pe Vasile Paun, directorul adjunct al DGIA, l-a caracterizat drept „un om indepartat din sistem pentru fapte imorale, pe care il banuiesc de paranoia”. „Criza pe care o traverseaza azi sistemul militar romanesc se datoreaza unui singur lucru: un foarte prost management pe care l-a practicat la MApN Atanasiu, care ori n-a avut capacitatea sa inteleaga ce e Ministerul Apararii Nationale, ori a avut cu totul alte obiective”, mai spune Badalan.

Credibilitatea si imaginea Romaniei in pericol ?

Analistul Iulian Chifu, conf. univ. dr. la Departamentul Relatii Internationale al SNSPA si director al Centrului de Prevenire a Conflictelor si Early Warning, crede ca „rezultatul disputelor politice au dus la aceasta situatie inedita intr-una dintre cele mai importante institutii de forta a Romaniei. Rezultatul are la baza divergente fundamentale, pozitii divergente, dar, cel mai pregnant, o politizare inacceptabila a institutiilor si politicilor cu care Romania participa la angajamentele internationale, dar si a organismelor de expertiza si profesionale, precum Armata si Serviciile de Informatii. Actorii implicati au vorbit despre acuzatii de politie politica pentru informatiile militare sau de politizarea armatei, in timp ce replica s-a dat pe tarimul coruptiei din Armata si a pozitiei politice privind retragerea trupelor din Irak. In fapt, prin aceste pozitii, politicienii au vulnerabilizat instrumente de forta cu care Romania participa la angajamente internationale si-si aplica politica externa, de securitate si aparare. Din cauza jocului politic, actorii au pus in pericol credibilitatea si imaginea Romaniei insesi”.

Pakistanizarea relatiilor civil-militare in Romania?

Analistul dr. Ion Nicu Sava, specialist in studii de securitate, crede ca „la o prima vedere, sursa acestei crize in relatiile civil-militare este de natura politica, respectiv disputa dintre democrati si liberali, dintre presedintele Basescu si ministrul Atanasiu. Basescu ar fi o nuca «tare», Badalan o nuca «grea», Atanasiu o nuca «seaca», Tariceanu o nuca «moale», liberalii sunt „europeni”, democratii sunt „euroatlantici” etc. Cred ca aceasta criza este mai mult decat atat. Personajele in cauza nu sunt decat actorii unei piese. As numi aceasta piesa criza pakistanizarii relatiilor civil-militare in Romania. Despre ce este vorba? In decembrie 1989, militarii au jucat un rol important in detronarea lui Ceausescu. Dupa 1989, au fost trimisi inapoi in cazarmi si au fost rasplatiti cu reforma, reduceri de tehnica, de buget si de personal. In 1994, soarele a rasarit din nou pe strada militarilor: NATO a devenit interesat de Romania. In cei aproape 10 ani pana la intrarea oficiala in NATO, militarii au fost cei care au dus greul integrarii euro-atlantice a Romaniei. Romania in NATO este, pana la urma, opera militarilor. Pe parcursul acestui proces s-a nascut, practic, o noua armata: in 1990 nici un general nu vorbea limbi straine, astazi toti vorbesc cel putin o limba de circulatie; la nivelul mijlociu, peste 10.000 de ofiteri au absolvit diferite cursuri in tari ale Aliantei, iar in diferite misiuni internationale s-au format alti 10.000 de militari. NATO School este scoala la care s-a scolit establishment-ul militar romanesc. Este vorba despre trupe ce actioneaza astazi in Irak si Afganistan, despre ofiterii de stat major din structurile Aliantei, despre agenti de informatii, politisti, jandarmi, politicieni, diplomati, jurnalisti etc. Miezul acestei relatii este alianta cu americanii. Prin aceasta relatie, establishment-ul militar romanesc a capatat o anumita autonomie in definirea ratiunii sale de a fi. Aceasta se numeste «euroatlanticism». Oricine ar nega astazi importanta euroatlanticismului ar nega ratiunea de a fi a militarilor romani. Aici au aparut liberalii, in frunte cu ministrul Atanasiu, care a pus sub semnul intrebarii chestiunea euroatlantica si derivatele ei: axa Bucuresti-Londra-Washington, proiectul Marea Neagra, participarea in Irak si celelalte. Evident ca liberalii, la randul lor, nu sunt decat cutia de rezonanta a politicii europene de definire a unei politici externe diferite de cea americana”.

Material realizat de Florian BICHIR